Mărarul: o plantă delicioasă de vară
Mărarul, cunoscut și ca mărai sau măidanaș, este o plantă aromatică și medicinală. Mărarul este originar din Orientul Mijlociu și din Europa de Sud. Vechii egipteni, grecii și romanii, îl foloseau deja în bucătărie și pentru a atenua problemele de sănătate. Mărarul a fost probabil adus în Europa Centrală de călugării creștini care îl cultivau în grădinile mănăstirilor lor.
Mărarul are următoarele proprietăți speciale
Mărarul (Anethum graveolens L.) este o plantă erbacee anuală care crește până la o înălțime cuprinsă între 30 și 75 de centimetri – rareori, chiar și până la 120 de centimetri. Toate părțile plantei au un miros aromat. Gustul mărarului variază de la puternic și acru la ușor amar, până la ușor dulce și aromat. Semințele uscate au o aromă asemănătoare cu cea a chimenului. Mărarul proaspăt are un gust mult mai dulce decât cel uscat. Atât frunzele, cât și semințele fructelor de mărar, sunt un ingredient important în murarea castraveților, a verzei, a dovleacului de muștar și în prepararea oțetului de plante.
De unde provine mărarul?
Mărarul este originar din sudul Europei, din regiunea mediteraneeană, de unde s-a răspândit în nordul Europei în urmă cu aproximativ 5000 de ani. Cele mai vechi mențiuni se găsesc în Egiptul antic, unde era menționat ca un cadou de înmormântare. În Evul Mediu, mărarul era folosit ca plantă medicinală pentru diferite afecțiuni.
Când este sezonul mărarului?
Planta cu creștere liberă este în sezon din luna mai până în septembrie. Cu toate acestea, prin cultivarea în sere, este disponibil în stare proaspătă pe tot parcursul anului.
La ce poate fi folosit mărarul și cum se depozitează acesta?
Mărarul proaspăt are un gust dulce, aromat și ușor condimentat, asemănător cu cel al feniculului sau al anasonului. Este un condiment foarte aromat pentru supe, sosuri și salate și este excelent pentru condimentarea mâncărurilor pe bază de ouă, cartofi, pește, fructe de mare, salată de castraveți, brânză de vaci și sosuri ușoare. Este, de asemenea, folosit pentru a aromatiza preparatele din carne, precum și carnea de pasăre și vinul. Această plantă tipică de vară își pierde o mare parte din aroma sa dulce-picantă atunci când este gătită, motiv pentru care mărarul trebuie adăugat chiar înainte de servire. Mărarul uscat ar trebui să fie presărat în cantitate puțin mai mare. Mărarul verde sau mărarul cu frunze poate fi folosit pentru a da un gust proaspăt mâncărurilor sau pentru a le face mai aspectuoase.
Cum se depozitează mărarul
Din păcate, mărarul uscat își pierde din ingredientele active importante și din aromă. Mărarul congelat, însă, are o aromă puternică. Cel mai bine este să se păstreze la rece, la o temperatură de aproximativ zero grade Celsius și la o umiditate relativă de 95%. Dacă mărarul este, de asemenea, învelit în folie de aluminiu, se va păstra până la trei săptămâni.
Ce conține mărarul
Mărarul este bogat în vitamina C. Prin urmare, ameliorează, printre altele, durerile de cap. Un alt motiv este conținutul său ridicat de uleiuri esențiale, care fac mărarul apetisant, anticonvulsiv și digestiv. De aceea, mărarul este considerat un adevărat leac miraculos pentru afecțiunile gastrointestinale, afecțiunile renale, bolile ficatului și ale vezicii biliare și arsurile la stomac, dar și pentru hemoroizi, umflături și ulcere. În plus, mărarul are un efect bactericid împotriva unor bacterii intestinale.
kcal: 54 kcal
Carbohidrați: 8 g
Proteine: 3,7 g
Grăsimi: 0,8 g
Vitamina A: 0 µg
Vitamina B1: 0,19 mg
Vitamina B2: 0,43 mg
Vitamina B6: 0,3 mg
Vitamina C: 50 mg
Vitamina E: 1,7 mg
Calciu: 230 mg
Fier: 5,5 mg
Potasiu: 647 mg
Magneziu: 28 mg
Sodiu: 27 mg