Brânza feta: „șlagărul” grecesc de export
Feta este o brânză grecească din lapte de oaie, respectiv parțial cu lapte de capră, care se maturează într-o saramură. La solicitarea Greciei, termenul „feta” este unul protejat, nefiind permisă producerea acestei brânze în afara Greciei.
Feta are următoarele proprietăți speciale
Conținutul de grăsime al brânzei este de obicei de 40%. Deoarece laptele de oaie, respectiv de de capră, prezintă un conținut mare de grăsime, și conținutul de grăsime al brânzei feta este ridicat. O caracteristică distinctivă este culoarea albă. Feta este o brânză semimoale, cu o consistență ușor fragilă și puțin sfărâmicioasă.
Feta este bună atât rece, cât și caldă
În bucătăria sudică, mai ales în țara de origine, Grecia, în țările balcanice și în Turcia, feta este folosită în diferite variante, atât rece, cât și caldă. Se poate servi ca adaos pentru îmbogățirea salatelor. Ca exemple, putem numi salata grecească cunoscută peste tot în lume, salata ciobănească sau salata de roșii. La aceste variante de salate, feta este adăugată la salată sub formă feliată sau tăiată cuburi. La salata bulgărească Shopska, din roșii, castraveți și ardei, feta este rasă pe deasupra.
De unde provine feta?
Feta autentică provine din Grecia și este din lapte de oaie. Există „imitații” mai ieftine, precum „brânza ciobănească” sau „brânza balcanică”, care sunt, printre altele, produse din lapte de vacă. Feta este o denumire de origine protejată, care este protejată peste tot în Europa. Feta autentică este produsă după procedura tradițională, atât pe continentul grecesc, cât și pe insula Lesbos. Cuvântul „feta” descrie porționarea brânzei, însemnând bucată, respectiv felie. Feta este menționată în mitologia greacă drept cadoul zeilor.
Când este sezonul brânzei feta?
Brânza de oaie în saramură, originară din Grecia, este produsă pe tot parcursul anului și este disponibilă tot anul.
La ce poate fi folosită brânza feta și cum se depozitează aceasta?
Există numeroase posibilități de prelucrare a brânzei feta pentru antreuri calde. În bucătăria sudică, este dată prin pesmet sau coaptă în forme mici de sufleu, de exemplu, cu roșii, ardei, castraveți, chiar și cu ouă, și servită împreună cu baghetă proaspătă.
La felurile principale de mâncare, feta este folosită cu drag pentru sufleuri sau umpluturi pentru foietaje, roșii și ardei. Există numeroase rețete diferite, care exprimă caracterul individual al respectivei bucătării naționale. Brânza feta merge excelent și în salata mediteraneană cu măsline. După deschidere, brânza feta rezistă în frigider aproximativ 7 zile.
Ce conține feta
Brânza feta este un furnizor valoros al mineralelor calciu și fosfor, care promovează sănătatea dinților și oaselor.
kcal: 218 kcal
Carbohidrați: 0 g
Proteine: 18,4 g
Grăsimi: 16 g
Vitamina A: 180 µg
Vitamina B1: 0,04 mg
Vitamina B2: 0,3 mg
Vitamina B6: 0,1 mg
Vitamina C: 0 mg
Vitamina E: 0,5 mg
Calciu: 500 mg
Fier: 0,7 mg
Potasiu: 150 mg
Magneziu: 25 mg
Sodiu: 1300 mg
